duminică, 16 octombrie 2011

Curs de filozofie - Andre Vergez & Denis Huisman

   Citind această carte, am reţinut mai multe idei care mi s-au părut interesante şi pe care aş vrea să le împărtăşesc aici. Pentru început mă interesează inconştientul şi conştiinţa, deoarece cred că acestea joacă un rol foarte important în viaţa noastră de zi cu zi şi ne influenţează într-un anumit mod deciziile pe care le luăm.
   După Kant, conştiinţa înseamnă "raţiunea practică prezentându-i omului datoria sa" (Doctrina virtuţii, Introducere). 
   Freud a analizat inconştientul prin metoda psihanalizei, încercând să transforme o stare inconştientă într-o stare conştientă şi să găsească astfel răspunsurile căutate. Visul a fost considerat "calea regală a explorării inconştientului", iar Freud spune ca visul este "paznicul somnului". Din ce am citit până acum, nu mă refer numai la această carte, am văzut că de obicei toate problemele noastre îşi au rădăcinile în copilărie, de exemplu cineva care a fost agresat când era mic de către unul din părinţi este aproape sigur că va avea probleme de comunicare şi îşi va manifesta frica în ceea ce priveşte relaţiile viitoare atât cu partenerul de viaţă, cât şi cu oamenii din jur. Bineînţeles că există şi situaţii în care persoana este atât de puternică încât reuşeşte să blocheze informaţiile negative şi să aibă o viaţă normală, dar cred că în subconştient acestea rămân. Mă gândesc că poate uneori noi nu facem legătura între situaţiile blocate şi cele reale şi că hipnoza reuşeşte să aducă la suprafaţă emoţiile pe care încercăm să le ascundem din instinctul de conservare şi de protejare proprie.
    Alfred Adler a formular teoria "complexului de inferioritate" în care el sesizează nevoia omului de afirmare şi de dominaţie a celorlalţi. Câteodată dacă nu reuşim să ne afirmăm, pe plan profesional, sentimental, în relaţiile cu ceilalţi, suferim de acest complex, care eu spun ca este omenesc şi normal. Bineînţeles că fiecare dintre noi are un exemplu în viaţă, care de obicei este unul dintre părinţi, iar dacă acesta ne dezamăgeşte mai târziu, lumea noastră este dată peste cap din cauza lipsei reperului atât de necesar pentru ghidare.
    Există o serie de metode prin care inconştientul poate fi explorat şi ceea ce ar fi cel mai bine pentru noi este să reuşim singuri să ne dăm seama de unde vin gândurile pe care le avem şi cum influenţează acestea deciziile viitoare. Definirea caracteristicilor unui individ se face indiscutabil în copilărie şi adolescenţă, poate de aceea toţi psihiatrii încearcă să găsească cauzele comportamentului individului în această perioadă a vieţii.
    Mi-a plăcut ce a scris Freud despre supraeu şi anume că "Tatăl este ceea ce băiatul ar dori să fie, mama ceea ce ar dori să aibă", "supraeul este moştenitorul complexului lui Oedip". Freud spunea că la băieţi acest complex este mai puternic decât la fete şi cred că aşa este. Şi în viaţa mea am observat că barbaţii sunt foarte legaţi de mamele lor, poate mai strâns decât fetele şi într-un fel sau altul mamele le influenţează deciziile. Câteodată părinţii recurg la metode de constrângere psihologică a copiilor, de exemplu îi pun să aleagă între noua familie pe care aceştia o întemeiază şi cea veche din care ei fac parte. Nu mi se pare corectă o asemenea tactică şi dacă individul nu are tărie de caracter pentru a alege ceea ce îşi doreşte cu adevărat, apar tensiuni şi se pot crea conflicte. Unii părinţi doresc neapărat să trăiască prin intermediul copiilor sau să îi ghideze în tot ceea ce fac, de la luarea deciziei în privinţa cumpărării unui anumit obiect şi până la formarea unei familii cu un anumit partener. 
   In speranta ca va place ce am scris, astept pareri :)


         




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu